[Verse 1]
Enigma Otiliei e un roman
Doric, interbelic, balzacian
Şi realist, care-a fost scris
Şi publicat fără vreun risc
O mie nouă sute treişopt (1938)
De George Călinescu
O mie nouă sute treişopt (1938)
De George Călinescu
Aparține genului epic
Iar ca specie literară
Este un roman de tip frescă socială
Temele-s paternitatea
Arivismul, moștenirea
Sub aspect socio-economic
Toți vor bani, asta-i gândirea
Ca și compoziție, avem două romane:
Unul flaubertian, pe teme sentimentale
Şi-unul balzacian, pe scene de viață
Avem și-o antinomie, învață!
E umanitatea ca spectacol
În contradicție cu
Un personaj în care se-obiectivizează
Autorul

[Hook]
Problema familiei, problema familiei
Era să afle enigma Otiliei
Felix avea doar 18 ani
Adică nu prea avea bani
Enigma e că voia bani
Otilia voia bani, bani, bani!
Enigma e că voia bani
Otilia voia bani, bani, bani!

[Verse 2]
Totu-ncepe cu Felix Sima
Vrea să studieze medicina
La București, ăsta e planu’
Stă la Costache Giurgiuveanu
Unchi-su care avea
O fat-adoptată, Otilia
Care-l primește pe Felix-n casă
Şi-i prezintă familia:
Mătușa Aglae, unchiul Simion
Dar și pe copiii lor
Pe Titi, pe-Aurica
Ginerele Stănică și-Olimpia
Şi-un prieten al familiei lor
Leonida Pascalopol
Care era plin de bani
Şi invidiat de avari
Felix se-ndrăgosteşte de-Otilia
Da’ fata vrea altceva
Ea râvnește la Pascalopol
Fiindcă are ce să-i dea
În celălalt plan, familia Tulea
Vrea să-i ia banii lu’ moș Costache
Vor moștenirea totală
Doar că Stănică Raţiu e-un mare lache
Moș Costache bagă bani sub saltea
Da’ Stănică Raţiu vine și-i ia
Îl sperie pe bătrân, care moare
Iar în planul iubirii Felix n-are
Şanse la Otilia și gata
Devine doctor, se-nsoară cu alta
Se vede cu Pascalopol, băiatu’
Şi-află că Otilia acum e cu altu’
[Hook]
Problema familiei, problema familiei
Era să afle enigma Otiliei
Felix avea doar 18 ani
Adică nu prea avea bani
Enigma e că voia bani
Otilia voia bani, bani, bani!
Enigma e că voia bani
Otilia voia bani, bani, bani!

[Verse 3]
Opera are-o concepție teatrală
Trădată de jocul măștilor
Şi detaliile scenografice
Şi-are gustu-antitezelor:
Între Otilia, angelică
Şi Georgeta, rutinală;
Pascalopol e generos
Şi Costache, care-i avar
Sunt multe dialoguri, practic
Arată caracterul dramatic
Şi, privind subiectul, e logic
Acțiunea se desfășoară cronologic
Şi-s multe reflecții politice
Eseistice, filosofice
Principalul conflict din roman
E unul de familie
La personaje-i altfel, fiindcă
Treaba este diferită
Se recurge la tehnica relativizării
În oglindă
Eroul apare ca un rezultat dialetic al raportului
Între caracter și societate. Atitudinea autorului
Față de personaj e una malițioasă, să mor
Și este atent la stabilirea genealogiilor
Familiile-s o adunătură de marionete, -n fine
Conform replicii lui Giurgiuveanu: Aici nu stă nimeni