[Verse]
Aci sosi pe vremuri de Ion Pillat
E un text poetic tradiționalist, de fapt
Apare în volumul Pe Argeș în sus
În o mie nouă sute douăştrei și-n plus
Aparține genului liric, ca specie-i elegie
Dacă-l citești te lasă fără energie
Că e plictisitor și-ți dă o stare de lene
Dar e-un elogiu adus pământului spiritualizat în vreme
Și timpului materializat în amintiri
Lirismul lui Pillat e duios și subtil
Tema e timpul în ideea c-acționează malefic
Asupra omului din punct de vedere genetic
Dar nu și-asupra spiritului! Și voi cita:
Căci trupul tău te uită, dar tu nu-l poți uita
Motiv poetic: fugit irreparabile tempus;
Run, Forrest, run! Timpu’ fuge, vezi tu…
În compoziție și în limbajul poetic apare
Paralela între cele două planuri temporale
Paradigma trecutului are ca element livresc
Opera Sburătorul de Heliade-Rădulescu
Și poezia Le lac de Lamartine
Dar avem și elemente umane, cum ar fi:
(Cacofonie) bunica Calyopi
Bunic, haiduc, ochi de peluzea și poteri
Elemente inanimate, gen casa sau berlina
Câmpia ca un lac, clopotul, hornul, crinolina
Trecutul stă sub semnul romantismului, știi că
Dimensiunea sa e legendară, basmică
Ca prozodie, rimele-s împerecheate
Iar măsura versurilor de 13-14 silabe
Ritmul e iambic, asta e clar
Și avem un vers independent în final
Paradigma prezentului are ca element livresc
Opera Poeme de Francis Jammes, și-n rest
Mai e și Balada lunei de Horia Furtună
Ca și cum era vijelie sub clar de lună
Ca elemente umane avem, practic
Ochiul de ametist și poetul romantic
Plus elemente inanimate și gata schema
Astea sunt: trăsura, câmpul, lacul și trena
Prezentul este o oglindă a trecutului
Cu mici schimbări de detalii. La rândul lui
Evocă transformarea temporală în exterior
Se sugerează repetabilitatea experiențelor
Se repetă verbul ședeau persoan-a treia plural
Și verbul ședeam la persoana-ntâi plural
Sunetul de clopot unește două clipe identice
Timpu-afectează doar trupu’, sufletu’ păstrează experiențele