[Verse 1]
Despre Moromeții, tre' să vorbim pe bune!
Marin Preda l-a lansat in doua volume
La distanță de 12 ani au fost publicate:
Primu' în '55, al doilea în '67
Titlul "Moromeții" redă tema familiala
Se întâmplă înainte și după războiala mondială
Acțiunea are loc în satul Siliștea-gumești
Acolo-i și Marin Preda născut. Nu glumești?
E roman realist doric postbelic
Și social. E în genul epic
Tema e relația dintre om și timp
Că timpu-i coercitiv... social vorbind
Perspectiva narativă-i obiectivă
La persoana a treia heterodiegetică
Focalizare zero și viziune din spate
Narator omniscient și omniprezent, frate!

[Chorus]
Marin preda, da' nu ca Mihai
Marin preda, da' nu ca Mihai
Marin preda, da' nu ca Mihai
Marin preda... ce făcea?
Marin preda, da' nu ca Mihai
Marin preda, da' nu ca Mihai
Marin preda, da' nu ca Mihai
Marin Preda - Moromeții. Nu știai?

[Verse 2]
Compoziția romanului nu-i chiar o porcărie
Fiindcă între ambele volume e o simetrie
Sunt câte trei secvențe - trei! - nu patru
În primul volum avem freamătul de-ansamblu
Conflictul Moromete-fiu și secerișul
În al doilea: ședința de partid, treierișul
Și strângerea recoltei... ok
Dau cu pace pentru oamenii mei
Care învață pentru BAC! Pentru ei o fac
Stai... hai să ne întoarcem la învățat:
Moralistul e dublat de comediograf
Adică-i deștept, da' te și face să râzi grav
Personajele nu au un anume portret
El iese la iveală prin dialog și comportament
Conflictul de familie e unul de mentalități
Parcă între tată și fii ar fi două realități
Tatăl concepe pământul ca valoare absolută
Fiindcă-i asigură autonomie, dar încurcă
Treburile... și totul îi iese pe dos:
În loc să țină familia unită, o destramă. Ce paradox!
[Chorus]
Marin preda, da' nu ca Mihai
Marin preda, da' nu ca Mihai
Marin preda, da' nu ca Mihai
Marin preda... ce făcea?
Marin preda, da' nu ca Mihai
Marin preda, da' nu ca Mihai
Marin preda, da' nu ca Mihai
Marin Preda - Moromeții. Nu știai?

[Verse 3]
Prima parte începe într-o sambata seara, ce fază!
Continuă noaptea spre duminică panâ după-amiaza
Umanitatea comunei este pusă în mișcare...
(Cum?) pe laturile ei fundamentale
Gen foamea de avere a lu' Bălosu' și a fiului său
Sau dragostea dintre Polina și Birică, zău!
Răzvrătirea lui Țugurlan
Spiritul distructiv întruchipat de Guica
Duminică dimineața nu mai e seară...
Tineretul merge la pregătirea militara
Sunt manifestari colective ale satului
Cum ar fi: spectacolul călușului
Adunarea din poiana fierariei lui Iocan
Sau relațiile sătenilor cu agentul fiscal
...dar să știi că nu-i caterincă
Partea asta se încheie prin fuga Polinei cu Birică!
[Break]
Polina și Birică, un cuplu deosebit...
Cupidon ar fi gelos pe ei!
Ceva extraordinar că...
Hai cu următoarea strofă

[Verse 4]
A doua mare secvență epică surprinde
Satu-n febra secerișului. Ia aminte
Că-n afara acestui moment principal
Sunt surprinse și altele secundare (logic!)
Plecarea la Bucuresti a lui Achim
Tentativa de fugă a lui Nilă și Paraschiv
Conflictul Polinei cu tatăl și fratele ei
Episodul premierii lui Niculae. Yey!
Împrumutul lui Moromete de la Aristide
Și altele asemenea... în fine!
Ultima secvență ne duce la subiect
Deoarece înfățișează conflictul direct
Dintre Ilie Moromete și fiii săi
Ce să-i faci? Au luat-o pe alte căi
Protagonistul impune un modus vivendi
Critica-l numea "moromețianism". Ce trendy...

[Break]
Ye! Atât de trendy
Că o să intre-n trending
O să poarte trening
O să... ok
Mai avem doar o storfă și gata
E bine că n-a scris mult. Dă-i!
Marin Preda!

[Verse 5]
Scenele semnificative ar fi
Scena tăierii salcâmului. O știi?
N-o știi? Ba da, o știi! Toți stim
De ce a tăiat salcâmul? Să se mire proștii
Scena expune drama pierderii acestui arbore
Dar într-un mod simbolic, cu metafore
Anticipeaza dispariția lui Ilie, frate
Și a clasei sociale din care făcea parte
Pe patul de moarte, Ilie
Își concentrează întreaga filosofie
Spunând o vorbă de notat în agendă:
"Eu totdeauna am dus o viață independentă"
Asta dovedește că romanul transmite
Faptul că țăranul este ghidat de ceea ce simte
Și acum o să citez, deci ia aminte:
"E capabil de reacții sufletești nebănuite"
Spunea Alexandru Piru. Mhm