[Strofa 1: Sişu Tudor]
Eu mă duc să fac un duş, mă şterg cu prosoape de pluş
Joc jocuri de puşti, fumez skunk sau kush
Uneori bălarii mai proaste ca Bush, sau poate pisături de la ruşi
Cei mai mulţi mă iubesc, câţiva mă urăsc
Îndeajuns cât să merite să trăiesc, să spun ce gândesc
Şi te oftici, când vezi cum livrez
De parcă aş fi curier la Federal Express
În loc de pachete şi plicuri, doar sunet şi text
Mai titrat ca Reader's Digest
Şi acum sunt modest, fiindcă ar fi uşor să uimesc
Deţin un vocabular atât de complex
Da-n realitate, e vorba doar de simplitatе
Nimic în rest, şi-n acelaşi timp, e vorba dе toate
[Refren: Alex Velea]
Sunt ceea ce sunt şi vă spun ce simt, mă bazez pe instinct, încă din copilarie
Drumul către stele e foarte greu, mai ales atunci când pleci de la periferie
Nu pot sa fac pasul înapoi, (nu, nu, nu, nu), e vorba de mândrie
Sunt ceea ce sunt şi trăiesc un vis, viaţa mea e un film, cea mai de preţ bijuterie
[Strofa 2: Alex Velea]
Tatuaje, multe tatuaje
Fantezie, cu cerneală-n piele şi multe mesaje
Chiar dacă nu mă cunoşti, oricum ai auzit de mine, Alex Velea
Fin ca pielea de delfin, vezi că sunt belea!
De aur ca Mirabela
Ploi de bani în jurul meu, d-aia, nu îţi lua umbrela
Nu există cel mai bun, dacă ar fi aş fi acela
Că mă descurc foarte bine, chiar dacă rămân Acapella
Sunt echilibrat zici că am nivela
Cu bule de aer, sunt un paster ca acuarela
Să-nceapă telenovela, sparg frontiera
La Familia, te infestez ca varicela, sunt Santinela
Pun gustul pe care nu l-ai tu, eşti un gunoi, îţi prezint pubela
Fugi ca gazela, bag atela în tine, c-asta nu-i o Bagatella
Te îngălbeneşti mai rău, ca florile de imortela
Că eşti conştient şi tu, că sunt valoros ca perla
Muncesc pentru ce am, d-aia nu-mi împart parcela!
[Refren: Alex Velea]
Sunt ceea ce sunt şi vă spun ce simt, mă bazez pe instinct, încă din copilarie
Drumul către stele e foarte greu, mai ales atunci când pleci de la periferie
Nu pot sa fac pasul înapoi, (nu, nu, nu, nu), e vorba de mândrie
Sunt ceea ce sunt şi trăiesc un vis, viaţa mea e un film, cea mai de preţ bijuterie
[Strofa 3: Sişu Tudor]
Eu mănânc ceafă de porc, înfulec bucăţi de tort
Şi tot sunt schilod, că mă consum mult de tot
Când pornesc motoarele ca la un feribot
Te las pe chei, fluturând batista-n port
Că cei mai buni şi-o iau în bot
Şi băieţii răi fac ce pot
Până văd în toate un scop
Deci, scot un telescop
Şi-l încing pe primul bulangiu, care vine şi-mi cerşeşte un vot!
Oi fi eu bagabont, dar la putere zici că-s Raj Kapoor
Şi vinde legal plicuri de Pure, de zici că-i săpun
Îmi pun nişte cereale cu lapte, mă uit la desene animate
Nu las problemele să mă-ngroape, inamicii să mă sape
Băiatu' ăsta nu merge, ştii, aleargă pe ape!
[Refren: Alex Velea]
Sunt ceea ce sunt şi vă spun ce simt, mă bazez pe instinct, încă din copilarie
Drumul către stele e foarte greu, mai ales atunci când pleci de la periferie
Nu pot sa fac pasul înapoi, (nu, nu, nu, nu), e vorba de mândrie
Sunt ceea ce sunt şi trăiesc un vis, viaţa mea e un film, cea mai de preţ bijuterie