Om la lună
Luna ta
Fiecare dintre noi, cu pașii zvelți sau greoi
Lipiți de pământ sau cocoțați pe turle
Sub câte un nor sau un reflector
Își caută o lună la care să urle

Și fiecare dintre noi în salturi doi câte doi
Cu trâmbițe și cu surle
Sau cu băgare de seamă își cheamă
O altă lună la care să urle

Să-mi dai și mie luna ta
A mea nu-i deloc sau prea puțină
Să-mi dai și mie luna ta
Și-am să ți-o dau înapoi mai plină
De-mi dai și mie luna ta
C-un urlet ce-nseamnă că nu te joci
De-mi dai și mie luna ta
O să urlăm pe două voci

Auuuuuuuuuuu
Auuuuuuuuuuu
Auuuuuuuuuuu
Auuuuuuuuuuu

Cuceritori sau nomazi, palizi sau roșii-n obraz
Lipiți de pământ sau cocoțați pe turle
Preafericiți, nefericiți, în orice crez și-n orice caz
Visând o lună la care să urle
Să-mi dai și mie luna ta
A mea nu-i deloc sau prea puțină
Să-mi dai și mie luna ta
Și-am să ți-o dau înapoi mai plină
De-mi dai și mie luna ta
C-un urlet ce-nseamnă că nu te joci
De-mi dai și mie luna ta
O să urlăm pe două voci

Auuuuuuuuuuu
Auuuuuuuuuuu
Auuuuuuuuuuu
Auuuuuuuuuuu

Să-mi dai și mie luna ta
A mea nu-i deloc sau prea puțină
Să-mi dai și mie luna ta
Și-am să ți-o dau înapoi mai plină
De-mi dai și mie luna ta
C-un urlet ce-nseamnă că nu te joci
De-mi dai și mie luna ta
O să urlăm pe două voci

Auuuuuuuuuuu
Auuuuuuuuuuu
Auuuuuuuuuuu
Auuuuuuuuuuu