La capăt de linie, dacă te uiți cu atenție
O să vezi rătăcind două puncte de suspensie
Ce știu cel mai bine sau cel puțin li s-a dus vestea
Să privească în zare, să continue povestea

Oricum din poveste înainte mult mai este

La capăt de linie, dacă ți-au luat urma
Am să te strâng în brațe și-am să-ți plâng eu lacrima
Și dac-o să rămân fără și înc-o să te doară
Am să te-ascund cu grijă de lumea de-afară

Oricum din poveste înainte mult mai este
Oricum din povestе înainte mult mai este

Când timpul tе oprește, când timpul te sperie
Am să fiu eu acolo, la capăt de linie
Când lumea te privește, când lumea ta se zguduie
Am să fiu eu acolo, la capăt de linie

La capăt de linie, dacă ți se face frică
Ai să găsești la mine în plus o aripă
Și-o să zburăm, știi bine, spre locurile-nalte
Și-am să-ți arăt luminile lunii celeilalte

Oricum din poveste înainte mult mai este
Oricum din poveste înainte mult mai este
Când timpul te oprește, când timpul te sperie
Am să fiu eu acolo, la capăt de linie
Când lumea te privește, când lumea ta se zguduie
Am să fiu eu acolo, la capăt de linie

Când se termină drumul și nu mai vezi un altul
Am să te aștept acolo, desenând altă linie
Când ai ratat intrarea și saltul de încredere
Am să fiu eu acolo, la capăt de linie

La final de poveste o să scriem noi peste