Dar să vezi ce sperietură...
Oare de la ce mi s-o fi tras?
De la inimă sau de la glas?
De la minte sau de la cuvinte?
Sau de la mine cel dinainte?

Dar să vezi ce sperietură...
O fi fost c-am iubit fără frică și fără măsură?
O fi fost că m-am dus prea mult spre apus
Și-apoi nu m-am mai dat dus
Și vântul m-a luat pe sus
Și vântul m-a luat pe sus

Ce-ai pățit, te-ai speriat?
Hai, că doar ești bărbat!
Nu știai că noi luptăm războaie?
Haide, sus, în picioare
Știu c-a fost o scăpare
Cei ca noi n-or să se îndoaie!
Noi n-am fost doborâți de vânt
Noi n-am fost doborâți de vânt
Noi n-am fost doborâți de vânt
Noi n-am fost doborâți de vânt
Până de curând
Noi n-am fost doborâți de vânt
Noi n-am fost doborâți dе vânt
Noi n-am fost doborâți de vânt
Până de curând
Dar să vezi cе sperietură...
O fi fost c-am zburat spre înalt și-am tras aer pe gură?
Și gura s-a făcut mai multe
Și a spus vrute și nevrute
Și apoi a tăcut în gând
Și gândul s-a făcut pământ
Și gura s-a făcut mai multe
Și a spus vrute și nevrute
Și apoi a tăcut în gând
Și gândul s-a făcut pământ

Ce-ai pățit, te-ai speriat?
Hai, că doar ești bărbat!
Nu știai că noi luptăm războaie?
Haide, sus, în picioare
Știu c-a fost o scăpare
Cei ca noi n-or să se îndoaie!
Noi n-am fost doborâți de vânt
Noi n-am fost doborâți de vânt
Noi n-am fost doborâți de vânt
Noi n-am fost doborâți de vânt
Până de curând
Noi n-am fost doborâți de vânt
Noi n-am fost doborâți de vânt
Noi n-am fost doborâți de vânt