Petru Gherasim
Gândul tău,blestemul meu
Zboară cu mine într-un loc care nu cunoaște realitate
Flori cu parfum albastru îmi vor colora pupilele triste
Și apa sărată a mării va potoli setea de durere
Plimbarea mea se va pierde într-un morman de nori
Mâna mea va scrie amintiri de jocuri de nisip
Mă voi asigura că te vei urca la înălțimi unde nu vom ameți
Lasă-ți grijile pe pământ, voi face ce vrei tu
Bombele de apă ne vor lovi pentru a ne curăța
de murdăria noastră interioară
Închide ochii, numără câte stеle vei vedеa în întunericul meu
Închid și eu ochii
Nimic nu rămâne neschimbat în imaginația inocentă
Fericirea se agață de soare
Ia-mă de mână, sărim peste dealuri înguste
Putem fugi să ne dăm seama că zburăm
Pietrele rezistente nu împiedică granițele neîntrerupte
Locul secret nu durează la nesfârșit dacă peticul de culoare se pierde în discuții inutile