Vița de Vie
Metaforă de toamnă (Până în zori)
Suflete hranite de-a valma din tava cu jar
Aripi adormite de minte, date cu var
Imagini fara inteles, vorbe ascunse-n perdea
Si strigatul de lupta al mintii cu inima mea
Intr-un colt uitat de lume, singur ma retrag
Il astept pe cel ce nu e, pregatit sa trag
Pana in zori de zi, pana nu vom mai sti
Care din noi e vanatul, ca amandoi parca am fi
Pana in zori de zi, pana vom deveni
Unul si-acelasi de-odata, e ultima data, sa stii
Pana in zori!
Patru anotimpuri, trei parca sunt in zadar
E toamna dupa toamna, toamna si toamna iar
Cuvintele se-neaca acum, arse de gustul amar
De toamna dupa toamna, toamna si toamna iar
Intr-un colt uitat de lume, singur ma retrag
Il astept pe cel ce nu e, pregatit sa trag
Pana in zori de zi, pana nu vom ma sti
Care din noi e vanatul, ca amandoi parca am fi
Pana in zori de zi, pana vom deveni
Unul si-acelasi de-odata, e ultima data, sa stii
Pana in zori!