Vreme trece, vreme vine
Toate-s vechi si noua toate;
Ce e rau si ce e bine
Tu te-ntreaba si socoate;
Nu spera si nu ai teama
Ce e val ca valul trece;
De te-ndeamna, de te cheama
Tu ramâi la toate rece

Multe trec pe dinainte
In auz ne suna multe
Cine tine toate minte
Si ar sta sa le asculte?...
Tu asaza-te deoparte
Regasindu-te pe tine
Când cu zgomote desarte
Vreme trece, vreme vine

Nici încline a ei limba
Recea cumpana-a gândirii
Inspre clipa ce se schimba
Purtând masca fericirii
Ce din moartea ei se naste
Si o clipa tine poate;
Pentru cine o cunoaste
Toate-s vechi si noua toate
Privitor ca la teatru
Tu în lume sa te-nchipui:
Joace unul si pe patru
Totusi tu ghici-vei chipu-i
Si de plânge, de se cearta
Tu în colt petreci în tine
Si-ntelegi din a lor arta
Ce e rau si ce e bine

Viitorul si trecutul
Sunt a filei doua fete
Vede-n capat începutul
Cine stie sa le-nvete;
Tot ce-a fost ori o sa fie
In prezent le-avem pe toate
Dar de-a lor zadarnicie
Te întreaba si socoate

Caci acelorasi mijloace
Se supun câte exista
Si de mii de ani încoace
Lumea-i vesela si trista;
Alte masti, aceeasi piesa
Alte guri, aceeasi gama
Amagit atât de-adese
Nu spera si nu ai teama
Nu spera când vezi miseii
La izbânda facând punte
Te-or întrece nataraii
De ai fi cu stea în frunte;
Teama n-ai, cata-vor iarasi
Intre dânsii sa se plece
Nu te prinde lor tovaras:
Ce e val, ca valul trece

Cu un cântec de sirena
Lumea-ntinde lucii mreje;
Ca sa schimbe-actorii-n scena
Te momeste în vârteje;
Tu pe-alaturi te strecoara
Nu baga nici chiar de seama
Din cararea ta afara
De te-ndeamna, de te cheama

De te-ating, sa feri în laturi
De hulesc, sa taci din gura;
Ce mai vrei cu-a tale sfaturi
Daca stii a lor masura;
Zica toti ce vor sa zica
Treaca-n lume cine-o trece;
Ca sa nu-ndragesti nimica
Tu ramâi la toate rece
Tu ramâi la toate rece
De te-ndeamna, de te cheama:
Ce e val, ca valul trece
Nu spera si nu ai teama;
Te întreaba si socoate
Ce e rau si ce e bine;
Toate-s vechi si noua toate:
Vreme trece, vreme vine