[Verse 1]
Sunt femeie, hai să-ți spun de firea mea
Uneori plâng la desene
Alteori iau viața-n piept și mă lupt cu ea
Nu-s perfectă, știu mă enervez ușor
Nu prea știu ce e răbdarea
Sunt o încăpățînată și nu mi-e de ajutor

[Pre-Chorus]
Dar tu strânge-mă-n brațe cât poți de tare
Și nu mai dă drumul chiar dacă mă doare
Sărută-mi părul și nasul și ochii
Și nu mai am nevoie de farduri si rochii

[Chorus]
Sărută-mă repede, nu mi-e foarte limpede cum e cu iubirile
Bagă limpede și știi, că mai e noapte si zi și că mă țin de prostii
Dar când esti supărat aflu cine-i de vină
Și mă îmbrac în costum de supereroină
Să fugă oricât ar fi de zmeu, vai de mine, aoleu!
Nimeni nu-l supără pe iubitul meu

[Verse 2]
Tantilica, vecina m-a oprit să-mi spună
Că pe vremea ei bărbații
Cu flori cucereau femeia și cu un sărut galant pe mână
Îmi tot spune, norocoasă ești copilă
După zâmbet imi dau seama câtă dragoste iți poartă
Și cât ești tu de iubită