[Strofa 1: The Motans]
O femeie perfectă e la fel de complicată
Ca un puzzle supergreu din care lipsește o bucată
Și de câte ori am încercat
Să o pun la loc sau, pur și simplu, să o fac
De atâtea ori am eșuat
Cu ochii de sticlă și mâinile în cap
Și știu că tot ce am e tot ce fac
Dar, în viață, parcă nu-i deloc interesant
Sufletul nu se topește, iar eu nu pot să ard
Dacă în femeie nu-i măcar o coastă de drac

[Pre-refren: The Motans]
Mi-au spus că nu sunt perfect
Și așa-mi vine, câteodată, ca să mă mai îmbăt
Să iau soarta de gât și să o întrеb
Dar de data asta doar în dialect

[Refren: The Motans]
Hai, spune-mi soartă, undе vrei să mă duși?
Di și la tăți le pică fete, dar nie numa' suși?
De viață mă călești, și tot de dânsa mă usuși
După dragosti alerg ca veverița după nuși
Spune, soartă, unde vrei să mă iei?
Di și la tăți le dai cu carul, dar cu mine vrei să bei?
Pe mine m-ai pus pe iarbă, dar la proști le-ai dat un drum
Spui că vrei să mă lecuiești, dar mă faci tot mai nebun (No, no)
[Strofa 2: Bvcovia]
Unde vrei să mă duci? Ce tărâmuri alergi?
Azi rămâi cu mine, mâine iar o să pleci
Atât de complicată, poate vrei să mă încerci
Mă ții doar în reprize de parcă ar fi un meci
Unde îmi ajunge soarta când vocea îmi cântă
Degeaba o strig, parcă nu vrea să audă
De parcă e o luptă cu mine și restul
Sunt o planetă pustie și am greșit universul
Oare când o să cad? Și încotro mă îndrept?
Destinația e spre tine, dar totuși simt că mă pierd
Știu că poate greșesc, deseori nu-s perfect
Spune-mi dacă sunt uman, fără de inima în piept

[Refren: The Motans]
Hai, spune-mi soartă, unde vrei să mă duși?
Di și la tăți le pică fete, dar nie numa' suși?
De viață mă călești, și tot de dânsa mă usuși
După dragosti alerg ca veverița după nuși
Spune, soartă, unde vrei să mă iei?
Di și la tăți le dai cu carul, dar cu mine vrei să bei?
Pe mine m-ai pus pe iarbă, dar la proști le-ai dat un drum
Spui că vrei să mă lecuiești, dar mă faci tot mai nebun (No, no)