Nimeni Altu’
Lăutarul Din Beci
[Intro]
E întuneric, da' o să v-arăt eu vouă, duhorilor!
[Verse]
Mulţi încă nu şi-au dat seama cât sunt de periculos
Mă tot încearcă, m-atacă şi-apoi se-ascund, e scandalos
Mă vorbesc toţi de parcă mă cunosc
Fără să ştie cine sunt sau nici măcar cine am fost
Am fost genul de copil terorizat de cocalari
Până când am început să o ard cu bagabonţii mai mari
În timp, am început să mă schimb tot ce-am trăit, m-a-ntarit
Acum sunt pregătit, veniţi toţi oricum eu nu mai simt nimic
Am avut multe dorinţe care nu s-au împlinit
Am facut multe greşeli, dar pe toate le-am plătit
V-am privit, pe mulți cum v-aţi ascuns după brigazi
Şi noaptea cum fugeați singuri și panicați pe străzi
Nu mai veniţi cu lumea interlopă să m-ameninţaţi
Sunteţi la fel de vulnerabili, deci n-o să mă inpresionaţi
Mă enervaţi, vă ridicaţi în slăvi prin vorbe nu prin fapte
Şi toate relatările voastre sunt distorsionate
Mai sunt şi alte, probleme, de gen, toţi o ardeţi la fel
Când eu prefer s-o dau pentru-ai mei, nu reprezint nici un cartier
Şi nu mă plac ataţia rapperi de căcat, vor să mă facă să tac
Iar industria vrea să mă tragă în piept ca pe shot
Sunt prea stresat, catalogat, persona non-grată
Simt cum devin puţin câte puţin la fel de supărat ca tata
Da gata! cu mine nu vă merge, nu mă fac banii
Mulţi sunteţi mai impresari decât Popescu si Becalli
E război pe timp de pace, protejaţi-vă parinţii
C-o să-i supun la cele mai grele jocuri ale minţii
Când îmi pun mintea fumată sau inima-ndurerată pe beat
Cine crede că fac rap, e chiar tâmpit
Şi ştiu ce zic că scriu plângând
Iar atunci când sunt cu bagabonţii mei, fumez si scriu râzând
Dar pentru simplul fapt că sunt aşa cum sunt
De prea mulţi ani câstig respect şi mă culc flămând
Tu nu-nţelegi, sunt lăutarul din beci
Aleg să stau când tu alergi
Aleg să vin de unde pleci, tu ce alegi?
Să schimbi ceva sau să ţii la prezenţa ta
Nu te uita, n-o sa găseşti decât foc în privirea mea!
[Outro]
Să mă țină nenorocirea asta vreo 40 de bani și o să râde mai bine cine-o să râdă la urmă..