Cheloo
Cronica unei senilități premature
[Strofa 1]
Ai orizonturi largi, însă-i o mică problemă
Căci fereastra camerei tale are vedere la ghenă
Stai cu ochii-n tavan, înfipt în pat
Reflectezi beat la ce căcat mare ai fi realizat
Ți-e lene să te miști, constați că puți
Și n-ai nicio idee-n cap, deci ai vrea normal să fuți
Vecinii te plac și te faci că-i respecți
Da' ești sătul de câinii și copii lor infecți
Te piși pe pereți gândindu-te la mâncarea preferată
Și ce bine era-n liceu cu vodkă și țigări la bucată
În nopțile-n care nu pui geană pe geană
Stai călare pe damigeană cu mâna tremurând pe cană
Gândindu-te cum să treci un kil de marfă prin vamă
Ai sparge o bancă, da' știi că ești prea prost
Și nu poți să-ți faci de azi pe mâine un rost
Schimbi canalele TV, da' nu schimbi șosetele cu zilele
Îți dă mă-ta bani de țigări, bei Cola cu kilele
Din calendar degeaba zboară filele
[Refren]
Asta-i cronica unei senilități premature
Și reacția-ntârziată a unei minți imature
Prea bolnav să muncească, prea fricos să fure
Prea mândru să ceară, mulțumit să-ndure
Asta-i cronica unei senilități premature
Și reacția-ntârziată a unei minți imature
Prea bolnav să muncească, prea fricos să fure
Prea mândru să ceară, mulțumit să-ndure
[Strofa 2]
Când n-ai la ce să renunți, simți că ai putea să muți munți
N-ai făcut nimic, n-ai cu ce să ne-ncânți
O arzi ca un sinucigaș laș cu gându' la sfoară
Ca un gras în impas dup-o decepție alimentară
Să știi, că cei cu sănătate mentală precară
Poa' să moară-n pula mea dac-așteaptă să moară
Cât ești tânăr n-ai bani, dup-aia poate ai, te fuți in ei
Te bucuri prea puțin și târziu căci acum vrei
Să stai singur, nu cu părinții la masă
Să umbli, poate, de nebun în pula goală prin casă
Să nu te-ntrebe nimeni dacă mănânci, ce-ai făcut, unde te duci
Să te trântești de dimineță-n patu' tău beat muci
Zâmbiți un pic vă rog, a mai trecut un an
Mintea e la pădure deja și-am rămas fără plan
Cum ziceam? Când ziceam? Ce ziceam?
Între timp am uitat despre ce vorbeam
[Refren]
Asta-i cronica unei senilități premature
Și reacția-ntârziată a unei minți imature
Prea bolnav să muncească, prea fricos să fure
Prea mândru să ceară, mulțumit să-ndure
Asta-i cronica unei senilități premature
Și reacția-ntârziată a unei minți imature
Prea bolnav să muncească, prea fricos să fure
Prea mândru să ceară, mulțumit să-ndure