[Scratch: DJ Paul]
"Trag în piept aerul jegos de București"

[Verse 1: DOC]
Bun venit în capitala
Locul unde faci venit fara scoala
Unde fiecare nu ascunde ce vrea să pară
Un oraș cu prea multe fetze
Cine vine tre' sa-nvete
Ca oricine e judecat după aparențe
Lumii nu-i pasa ce stii
Ci ce clasa detzii
Nu contează de unde vii
Doar ce o să devii
Reguli nescrise rup vise, unul dupa altul
Drumuri deschise, devin închise... privește iadul
Copile vinovate afișând pupile dilatate
Pastile ingerate le fac psihic labile din premiante
Unde dragostea devine stres
Unde dacă faci bani puțini e bine să-i faci des
Unde daca scuipi un vers sigur e prost înțeles, nu-i combinație

[Verse 2: Deliric]
Unde potofelul tău coboară din tramvai înainte cu o statie...
Daca nu esti atent
Unde fiecare e un foc latent
Instabil in comportament
Gata să-ți facă un compliment complet gratuit
Te lasa complet aiurit
Esti complet ancorat în concret, ai murit
Lipsit de spirit continui drumul
Lipsit de lumină pe strazi întunecate
Unde banul ți-e singurul frate
Aicia n-ai nimic când ai de toate
Si cu toate astea numai cine nu vrea nu poate
Bucureștiul te-nvață să lupți apoi înveți să pierzi singur
Totuși n-aț vrea să fiu în altă parte, sunt sigur
[Verse 3: K-Gula]
E locul unde poți fi prim actor cu rol de cascador
Sarind de pe bloc fără saltea ajungând într-o secundă la 3 metri în subsol
E loc destul la vorbitor când după un omor sau jaf la mall ești prins
Iar politia te invită la un ocol, devii un spectator distins
In lumea facultăților cu gratii, este orașul plin de patimi
E locul unde n-ai timp de discuții când ești prins la mijloc
Fara un bonus pentru câinii străzii, n-ai chip de scăpare
E locul unde fiecare încearcă să apere cum poate ce are
Micul paris la 1800, 2003 doar visul unor vremuri demult disparute
Totul arată un București plin de teroare
Cu strazi intunecate ce păstrează cam aceeași duhoare
Te doare ce vezi? Dar parcă nu poți să crezi
E locu' unde de stai cu ochii deschiși, tot te pierzi

[Scratch: DJ Paul]
"Trag în piept aerul jegos de București"

[Verse 4: Vlad Dobrescu]
In spatele figurilor banale
Se ascunde adevărul că București e un mare spital de boli mintale
Oare sunt toți stăpaniți de complexe, poate...
N-are sens dar nu vezi nici un om vesel chiar în locul de unde
Poti sa-ti procuri tot ce vrei la prețul greșit în valută sau lei
E super ofertă de suflete, ce-ți dorești îți iei, ce nu-ți aprei pierzi
Ce nu vrei cu adevarat nu ai, ce iubești nu dai
Și dacă pășești greșit o să-i sun pe-ai tăi de la sectie
Sau-i pun p-ai mei care-s mult mai răi să-ți dea o lecție
Dacă-mi greșești mie, căci sunt reguli care ar trebui să se știe
[Verse 5: Nai'gh'ba]
Bucureștiul este casa, buticul de la colt e masa
Nevasta-ta-i amantă, destinul tău e dat în mantă
Degeaba crezi c-ai învățat să respecți
Adevarul.. hmm.. doar fantezii pentru profeti
Valoarea se masoară-n grame de goldean masiv
La colț afli cât costă un scurt fără prezervativ
Si.. cand ai crezut că ai scăpat curat
Te trezesti ca tot ce știi e altfel sau ți s-a furat
În București până și muia are complice gri
Daca nu stii ai grijă că și copiii pot ieși tot gri
In 16 ani de carte n-ai dat de parte ai stat de-o parte
S-acum esti doar o țintă pentru moarte