[Verse]
Mă simt de parcă nu-s la mine acasă
Perfect, perfid, perforez erect direct în rect rasa voastră
Nu o să mă mai suporți deloc și o să mă bucuri
Când o să plec o să mă întorc cu colți în tot atâtea lucruri
Emcee fac seppuku
Doar că în loc de lamă cad lați și se bat în cap cu scutul
Sunt matematic, exantematic, rămân pe față
Și cobor primul ca un grup de deținuți în lagar
Spliffu' ăsta îmi rupe capu', scriu mult în august
Mă motivez exasperant, vesperal, dezintegrez
Fresce, întrec trei din trei trepe, trec intoxicat
Cortical, sintactical, tactical
Vrei să te rupă optim? Până când fără droguri
Nu mai ești tu, citește asta
Kazi Ploae e un bastard, gen, îți motivez
Sentimentele minții mele de falsuri
Vreau să fascinez nebuni de duminică seara
Sunt piesa de pe tabla care levitează prin Saṃsāra
Unde e biletul tău de intrare?
Cand nu o să mai fie apă și roboții nu repară oameni
Pe prieteni îi inveselești plângând
Nu ești prost informat, ești doar prost ca românii de rând
Doctrinar rigid ca o virgină, îmi pierzi versul
Stai calm îți zic te agiți degeaba ca un epileptic
Îmi pun masca necesității peste ficțiuni
Care îmi sunt de folos ca un om politic
Văd familii improvizate în cimitire pe etaje
Una peste alta ca niște lesbiene paralizate
E anul celor cinci tigri galbeni, scuip la sec
Asta să îl usture pe confrate, văd bronz
Permanent în exod, țoape carminative inovează manieristic
Un munte de gunoi, zi să mă duc în morții mei
Cu tot cu voi, nici io n-aș înțelege
Dacă aș fi în locul tău, dar nu sunt
E anul celor cinci tigri galbeni ca pepenii
Sau ca petele de pipi