[Verse 1: Kazi Ploae]
Substanța mea pe vremuri era flerul
Acum îmi port cadavrul programat cu verde
Și multe versuri, buimac, stergându-mă de praf
Tot strigă cineva din capatul pădurii și mă port din nou ciudat
Acceptă acceptabilule, destinul modest
Și cu decepții și concepții, sunt alcoolic ca un antiseptic
Zilele trec când ai motiv și cauză și iluzii
Entuziasmat că nu trăiesc pentru ceva anume
Catatonic, îmi pictez tabloul patologic
Sub sonic, diagnosticul e doliu
De unde atâta tristețe, critic literar
Via: MySpace, George Călinescu
Sicriul meu în scrinul negru, schizofrenic
Ca asceții, opusul meu e inventarea vieții
Numele lui Allah în limba arabă ce-nseamnă!?
O mie de ramuri dar o rădăcină stearpă
Ce înseamnă viața când ai parte doar de otravă?
Sunt ca lava dintr-un crater, sunt ca lama dintr-un cutter
Călare pe Lara din Tomb Rider la o creșă canibală
Scuip cu aceeași grijă materială, deci treci?

[Chorus: Dragonu' AKA 47]
Ca oameni noi vorbim multe lucruri
Dar prea puțini știu și scriu din adâncuri
Marea majoritate doarme și-n cosmos
Se-ntamplă multe ștouri și efectul e monstruos
Ca oameni noi vorbim multe lucruri
Dar prea puțini știu și scriu din adâncuri
Marea majoritate doarme și-n cosmos
Se-ntamplă multe ștouri și efectul e monstruos
[Verse 2: Dragonu' AKA 47]
Mă cheamă, mă cheamă 47 de la sechele
Am ajuns pe somnifere, fute-m-aș în ele
Dorința de putere combinată cu durere
Naște paradoxul fals că fericirea e plăcere
Timpu-i o rutină sublimă, există, partea tristă e
Ca-i doar o repetiție sinistră
Și odată ce persistă apare blocaju'
Nu pot să explic mă limitează limbaju'
Nu-s filosof mi se pare mai degrabă
Ca sunt altă constiință care-și caută de treabă
Afirmă și neagă, e albă sau neagră
Dualitatea asta-i cam bolnavă, mă seacă
Acuma zic de Dumnezeu sau de matrice
Ca un organism perfect, etern, spiralat, ferm
Echilibru suprem și tot ce suntem
Tot ce traim și tot ce vedem

[Chorus: Dragonu' AKA 47]
Ca oameni noi vorbim multe lucruri
Dar prea puțini știu și scriu din adâncuri
Marea majoritate doarme și-n cosmos
Se-ntamplă multe ștouri și efectul e monstruos
Ca oameni noi vorbim multe lucruri
Dar prea puțini știu și scriu din adâncuri
Marea majoritate doarme și-n cosmos
Se-ntamplă multe ștouri și efectul e monstruos