[Strofa 1: Sișu Tudor]
Visez la grămezi de bani, și seri în casino
Visez la femei marfă, dar stau într-un ghetou
Asta-i cartierul meu, și contează cel mai mult
Mulți spun că-i Iadul pe Pământ
Dar nici măcar nu îi ascult
Aici toți mă cunosc, și știu ce pot, sau nu, să fac
Fiecare băiat din jocul ăsta e și înger, e și drac
Fără arfe de băiat bogat, sclavie de sărac
Nu suport să fac altora pe plac

[Strofa 2: Puya]
Știu ce sunt, și nu tre' să dovedesc nimic
Tovarășii mă acceptă așa cum sunt, nu mă complic
Fiindcă sunt la mine acasă-n cartierul meu
Și toți știu că nu-s nici fraier, nu-s nici zmeu
Stau în centrul periferiei, sunt băiețaș
Și poate, d-asta, lumea mă ia drept borfaș
Am fost în multe locuri, dar mi-a fost și dor de casă
Nu-i cel mai marfă loc, dar nicăieri nu-i ca acasă...

[Refren: Uzzi]
Să nu uiți de unde pleci, că n-ai să știi unde vrei s-ajungi
Să nu uiți de unde pleci, că n-ai să știi unde vrei s-ajungi

[Strofa 3: Sișu Tudor]
Când mă duc într-un loc străîn, și văd o față cunoscută
Mă simt ceva mai bine, chiar dacă situația-i urâtă
Amintește-ți de unde ai plecat
Altfel, nimeni nu te va prețui cu adevărat
Nu contează dacă tovarășii tăi au clasă
Ei sunt aici, și-ți zic mereu "Bine-ai venit acasă!"
Orice s-ar întâmplă, voi fi alături de ai mei
Buni, răi, nu contează, poți să crezi ce vrei despre ei
Eu îmi iubesc cartierul
Respect băiețașii, dar și la tot Cartelul
Oricum, nu e totul chiar așa frumos
În umbra unui băiat bengos
Se ascunde un om gelos
Fiindcă banii aduc puterea, puterea face dușmani
Oricât ar dura viața asta, e doar o goană după bani
Problemele sunt mai ușoare, parcă nu îmi pasă
Și asta doar pentru că sunt la mine acasă...
[Refren: Uzzi]
Să nu uiți de unde pleci, că n-ai să știi unde vrei s-ajungi
Să nu uiți de unde pleci, că n-ai să știi unde vrei s-ajungi

[Strofa 4: Puya]
Nimeni nu respectă banii ca noi, bagabonții
Chiar dacă, în cartier, mai mult îi iau hoții
În timp ce la unii vin ușor, pe tavă
Băiețașii fac fraierii să tacă
Și știu bani să facă
Sticla asta de alcool m-a moleșit de tot
Parcă s-a transformat în vilă fiecare bloc
Dar mă trezesc, și-mi văd tovarășii râzând
Și parcă acum e cel mai marfă loc de pe Pământ
Precum țiganii, știm să trăim viața bine
La final, doar Dumnezeu judecă cel mai bine
Fiecare lucru rău e bunătate
Și-un borfaș poa' să-ți fie la fel ca un frate
Nu-i ridic în slăvi, îți cer doar să m-asculți
Știu că ele zic mai pe față, decât mulți
Tovarășii nu se-aleg după vârstă, bani, sau clasă
Ei fac cartieru-n care stai, să fie casă...

[Refren: Uzzi]
Să nu uiți de unde pleci, că n-ai să știi unde vrei s-ajungi
Să nu uiți de unde pleci, că n-ai să știi unde vrei s-ajungi
Să nu uiți de unde pleci, că n-ai să știi unde vrei s-ajungi
Să nu uiți de unde pleci, că n-ai să știi unde vrei s-ajungi
Să nu uiți de unde pleci, că n-ai să știi unde vrei s-ajungi
Să nu uiți de unde pleci, că n-ai să știi unde vrei s-ajungi